One was a book thief. The other stole the sky

„O definitie pe care nu o veti gasi în dictionar – A nu pleca: un act de incredere si iubire descifrat deseori de copii.” 

Hello babes,

Numai ce am terminat de citit o carte, si doresc sa o recomand. Nu doar pentru ca mi-a placut mie, ci fiindca este o carte intr-adevar buna.

De fapt este o carte ce mi-a fost recomandata si mie, de Andra, la ultima postare ce o facusem eu referitor la carti. Intamplator era fix cartea ce doream sa o citesc.

Am citit mai lent decat de obicei, dar cum ma pregatesc sa plec in concediu, si vreau sa iau carti noi cu mine, am bagat putina viteza si am terminat si ultímele capitole ramase.

“Uneori, oamenii sunt frumosi.Nu la aspect.

Nu prin ceea ce spun.

Ci prin ceea ce sunt.”

Nu am sa fac o recenzie de carte, am sa va dau doar cateva indicii, sa va convinga ca este o carte ce merita a fi lecturata.

Este una din cele mai cunoscute carti ale lui Makus Zusak.

Este o carte foarte premiata, iar timp de 230 de saptamani a fost in topul New York Time Bestseller List.

“Am urat cuvintele

si le-am iubit

si sper ca le-am oranduit bine.”

Fara a fi subru sau infricasator naratorul povestii este insasi moartea, ceea ce face lectura foarte interesanta.

Nu este vreo carte de fete, nu este love story, este povestea unei fete ce traieste in Germania nazista, locuieste alaturi de parintii sai adoptivi, si datorita circumstantelor ajunge sa fie “hot de carti” descoperind astfel puterea cuvintelor.

 „In total, detinea paisprezece carti, insa a inteles ca povestea ei era alcătuita în mare parte din zece dintre ele.

Din acele zece, sase erau furate, una aparuse pe masa din bucatarie,

doua fusesera facute pentru ea de un evreu ascuns și alta ii fusese adusa de o după-amiaza cu haină galbena.

Nu am sa intru in detalii despre ce se petrece in carte sau despre legaturile dintre personaje, deoarece nu as vrea sa va fur placerea de a descoperii singuri povestea, o poveste ce nu va va dezamagi.

Cuvintele. De ce trebuiau să existe? Fără ele, nu ar mai fi nimic din toate astea.

În lipsa cuvintelor, Fuhrerul nu era nimic. Nu ar fi prizionieri care șchiopătează, nevoia de consolare sau de trucuri cu vorbe care să ne facă să ne simtim mai bine.

La ce sunt bune cuvintele?

Sper sa dati o sansa cartii, chiar este extraordinara, iar povestea va va impresiona si emotiona totodata.

Love,

M.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Back to Top